Țara din Europa care se pregătește de atacul Rusiei. Ce spune șeful armatei: „Ne-am dezvoltat apărarea militară”
Finlanda se pregătește de zeci de ani pentru un atac rusesc și va opune o rezistență dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat șeful forțelor sale armate. Țara nordică și-a construit un arsenal substanțial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivați să lupte.
Finlanda, gata de un eventual atac din partea Rusiei
„Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, așa cum dovedește în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.
Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniță de 1.300 de km (810 mile).
Cândva o țară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianței militare NATO, din cauza temerilor că Rusia ar putea invada așa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.
De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menținut un nivel ridicat de pregătire militară.
„Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfășoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forțelor blindate și, de asemenea, a forțelor aeriene”, a declarat Kivinen.
„Ucraina a fost o lovitură greu de digerat (pentru Rusia) și la fel ar fi și Finlanda”.
Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost uciși în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice și a pierdut o zecime din teritoriul său.
Țara nordică are una dintre cele mai puternice artilerii din Europa
Națiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de soldați antrenați ca rezerviști. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbați, așa cum au făcut multe alte națiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.
De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa și s-a aprovizionat cu rachete de croazieră cu o rază de acțiune de până la 370 km (230 mile). Ea cheltuiește 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe țări NATO.
Aproximativ 82% dintre respondenții la un sondaj realizat la 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuși să participe la apărarea națională dacă Finlanda ar fi atacată.
Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda și Suedia, țară nordică, se află în discuții cu Turcia pentru a discuta despre opoziția acesteia din urmă față de candidaturile lor.
Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki și Stockholm militanților kurzi și de embargourile asupra armelor impuse Turciei.
Aderarea la NATO ar permite Finlandei să își sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spațiului aerian al alianței, a declarat Kivinen.